Podul Minciunilor

Răspunde-mi la întrebare:
Cum poți să mergi cu capul sus?
Cum poți să speri încă la soare după cât rău ai produs?
Zici că-s doar vorbe şi n’ai făcut decât s-asculți
Nu vrei să nu mai aberezi?
Că am auzit îndeajuns
Pune-te în context, tu eşti actorul principal
Chiar ți-se pare atât de tare să minți ca un ordinar?
Ştiu că-i familiar, poate te-a învățat familia
Că din ce’am văzut pe stradă şi hoții ştiu să mai tragă linia
Ascultă bine, o să te întâlneşti cu timpul
Şi-o să-ți ceară socoteală pentru zilele când te minți singur
Tu ce-ți închipui? Cine-ți dă fără să ia-napoi?
Oferi nimicuri, o să te îngroape în noroi
Oamenii’s răi, am văzut mulți şi mai parşivi ca tine
Când n’ai motive să zâmbeşti cred că n’ai nici ruşine
Gândeşte-te, vezi ce îți lipseşte-n viață
Poate găseşti altă cale să obții fără să fii o zdreanță
Câte poveşti ne spunem
Cât de des ne amăgim
Dacă vorbim despre noi doi
Podul minciunilor îl construim
Îți dai atâta importanță şi ăştia chiar te cred
Eu zic că poți să pleci, nu tre' să semnăm vre’un decret
E evindent că nu ai cunoscut onoarea
Recunoştința, ruşinea, nici ambiția, nici răbdarea
Asta nu’i calea spre succes, o să te împiedici des
N’ai înțeles că'n viață mereu tre' să dai un test
Să te antrenezi la ceva până când excelezi
Să nu laşi capul jos când te întreabă unde lucrezi
Tre' să contezi cu tine măcar să fii real
Când n’ai un leu, normal că te doare’n pulă de bani
Nu mai ai zece ani, de’acum tre' să'ți asumi ce spui
Să evoluezi cum poți aici în țara nimănui
Tre' să te ții tare, că'n jur sunt numai fiare
Şi nu’s metale, sunt animale cu ghiare şi colți
Mai sunt şi mulți roboți, da' asta ar fii altă poveste
Dar sunt şi mulți ca tine, ar trebuii să te jeneze!
Câte poveşti ne spunem
Cât de des ne amăgim
Dacă vorbim despre noi doi
Podul minciunilor îl construim