Blestemul Unui Geniu

De multe ori le adun în minte ca într-un cufăr
Și bune și stricate se strâng și mă fac să sufăr
Da-n realitatea e frig în umbră și e aproape beznă
Desfă sticlele să-mi pun am vestă cămașă nu vezi că
E sărbătoare nu știu ce sărbătorim
Da' știu că în pulă ne doare și de-ar fi să nu mai fim
Sufletul nu dispare, lucrez la el în fiecare zi
Îl fac să sune tot mai tare note, armonii
Dragoste și suspin, ură și chin cum doare dorul de mare
Amintiri de când eram copii
Și multe blocuri gri negre când plouă
28 de ani lumină de când rup inima în două
Se-nalță raze și căzând
Umple al cupei alb rotund
Care se tulbură vărsând
A doua cupă din al apei nimb
Nu știu cum s-o iau la schimb
Când noaptea singur ma plimb
Știu că pe foi sunt sloi, dar sângerez că mi-e genetic
În continuă schimbare, dar rămân tot un nemernic
Dar din punct vedere tehnic sunt ca Android
Tot lexicul în minte plus un procesor rapid
Și nici c-o să mă sting devin mai strălucitor
Credeai c-o să zic strălucit, dar nu-i așa ușor
S-au îndoit de mine, erau vreo trei
Au plecat în patru labe pe care și le făceau tot ei
Visând la Sasha Grey, Mia Khalifa
E atât de urâtă cioara, cred că d-aia sparge sticla
Da' in realitate e frig în umbră și aproape beznă
Desfă sticlele să-mi pun am vestă, cămașă nu vezi că
E sărbătoare, nu știu ce sărbătorim
Bagă muzică de jale, poa' să cânte și Florin
Că în pulă ne doare, vreau să cânte Mărgineanu
Cobza lui Bogdan să plângă și să arunce toți cu banul
Îngropați-mă în aur, destin de ce mă ții
Suspendat în timp pe Hennessy
Cât de crud poți fi
Tu mi-ai dat totu' fin, am înțeles
Și eu m-am pierdut în satin, fiindcă îmi place să visez
Da-n realitate e frig, în umbră și e aproape noapte
Am ținta pusă merg teleghidat spre Marte
Dacă mâine cerul cade, îmi fac unul și-l aprind
Muzică paharul plin, să mă prindă sărbătorind
Se-nalță raze și căzând
Umple al cupei alb rotund
Care se tulbură vărsând
A doua cupă din al apei nimb
Nu știu cum s-o iau la schimb
Când noaptea singur ma plimb