Codrii Cosminului

Dispare!
Încrederea în cei din jur iarăși moare
Nu mai vreau să-aud nimic!
Doare!
Când cei din jur vor doar să te doboare
Nu mai vreau să știu nimic!
Regele polon
Mă vrea iarăși jos de pe tron
Însă nu-i va fi ușor
Eu sunt gata de război
Albert a trădat!
Mi-a promis că toți vom lupta!
Contra-celor turci ce vor
Să ne vadă servitori!
Apare!
Armata Poloniei se vede atât de mare!
Vor Moldova pentru ei!
Regele polon
Mă vrea iarăși jos de pe tron!
Însă nu-i va fi ușor!
Eu sunt gata de război
Albert a trădat!
Mi-a promis că toți vom lupta
Contra-celor turci
Contra celor mulți!
Patru luni ne-au asediat
Fără niciun rezultat!
E rândul
Rândul meu să îi zdrobesc acum pe toți!
Azi i-am prins
Soldați se-ncovoaie
Cad copaci
Și sulițe — ploaie
Chiar Bogdan
Conduce asaltul
Fiul lui Ștefan
E-n fruntea armatei de zei!
În luptă
Bogdan e lovit chiar în ochi cu o lance
Asta nu îl ține-n loc
Cu ochiul
Întins pe obraz, el îi arde ca focul!
Polonezii-s îngroziți!
Moldova a scăpat
Pentr-o vreme pot să mai stau
Simt c-am obosit prea rău
Zeci de ani luptând mereu
Simt toți anii mei
Se agață de pașii grei
Am făcut tot ce-am putut
Pe pământul nostru sfânt!
Cât va mai dura?
Oare cât vom mai suporta?
Până când va fi?
Până când va fi tot așa?